vineri, 30 august 2013

Conexiuni


Nu știu la cine sau la ce vă gândiți când spuneți, scrieți "noi, românii". În ceea ce mă privește, momentan  se află pe o linie descendentă ce tinde spre dimensiunea unui punct.
Iar  "noi" este o formă de geometrie în spatiu, de dimensiuni incerte si variabile, unde "românii" pe care ii cunosc eu sunt o specie desprinsă din scene de film SF, cu extratereștri.
 Film

marți, 27 august 2013

Manufactură



 “Istoria electricității are ca obiect evoluția studiului și aplicațiillor în practică ale fenomenelor electrice. Încă din antichitate a fost remarcat fenomenul de electrizare a corpurilor. Au trecut secole până la elaborarea unei teorii electromagnetice riguroase, prin contribuțiile unor mari fizicieni ca: Ampère, Faraday, Maxwell. Einstein realizează unificarea dintre teoriile mecanicii clasice și ale electromagnetismului.
Printre primele aplicații practice ale electricității putem menționa: iluminatul electric, acționarea prin electromotoare, cele legate de efectul termic (încălzire, sudare etc.) sau din domeniul electrochimiei (baterii și acumulatori, galvanizarea). În epoca contemporană, electronica a generat noi aplicații în domenii ca mass-media și tehnologia informației: radioul, televiziunea, telefonia, internetul.”
Sursa
Nu am cine știe ce cunoștințe în numerologia artelor, dar de departe a "n"-a artă și cea mai magistrală (da, forțez superlativul!) este arta manipularii. Și deși am ajuns, cunoscându-i, să-i respect pe magistri celei de-a "n"-a arte (pentru că perfecțiunea nu poate decât sa impună respect), nu le cumpăr, citesc, promovez, distribui opera, nici măcar criticându-i sau luptând împotriva lor, fiindcă sunt acte, fapte si acțiuni care pur și simplu NU SE FAC. Pe principiul: “se poate, dar nu se vrea”. Nu vrei să speculezi la nesfârșit prostia omeneasca, ignoranța, nici măcar în forma lor cea mai vorace, componenta cultă, "cronicuța culturală".

Roșia Montană este bobul de piper pe care Împărăteasa l-a înghițit ca să-l nască pe Făt Frumos, un bob de piper în raport cu care nu am avut nici o emoție. Fiindca emoțiile sunt tot ce avem al nostru, zestrea noastră, chimia.

Cu excepția celor puțini care s-au racordat ilegal la rețeaua de distribuție a energiei electrice si a celor puțini care locuiesc în cătune uitate de lume și neracordate la una și aceeasi rețea, marea majoritate a populației acestei țări, plătește factura la lumină.
O mină de aur exploatată artistic, la sânge, chirurgical, prin operare la buzunar fără să lase urme, altele decât vitriolul, cianura discuțiilor casnice iscate pe fondul insuficienței bănești.

Energie electrica de facturat
Acciza de facturat
Contributie pentru cogenerare
Certificate verzi
Total baza de impozitare
TVA
Total de plata
Modificari aduse structurii facturii de energie electrică Începând cu 1 iulie 2013, datorită unor prevederi legislative, factura de energie electrica va include Componenta de Piata Concurentiala (CPC), tarif calculat in conditiile pietei concurentiale. In cadrul acestei facturi regasiti si regularizarea valorii certificatelor verzi aferenta anului 2012, efectuata in baza Legii 134/18.07.2012. Pentru mai multe detalii accesaţi www.enel.ro si www.anre.ro. 

Dum dum dum….


luni, 26 august 2013

Tutun

-Nici nu știți cât de rău face la frumusețe, țigara!
Tonul batrânului, deși se dorea a fi autoritar până la disprețuitor, trăda o evidentă simpatie fața de mine si de cea despre care s-a interesat dacă nu cumva suntem gemene. Da, de ce nu!
Am recepționat informația, am procesat-o, am trecut-o prin ciur și prin sită și i-am spus:
-Mie, uneia, mai rău decât fumatul, mi-a facut rău la frumusețe...
-Cine? se grabi bătrânul să știe.
-Nu cine, ci ce, i-am raspuns. O invenție drăceasca numită "Manualul de utilizare al bărbatului".
-?!?
-Sunt sora D-nei :)

sâmbătă, 24 august 2013

Wisda mă-sii.


Cu w, de la wisdom.

N-am chef să fac curat în casă, așa că mai bine scriu in blog. Despre ideea de profanare. Profanarea este activitatea de ademenire a fanilor și de ridicare a unui dom al imaginii personale, construit pe admirația acestora. No, nu-i prost ăla care cere, e prost ăla care dă. Cărămizi.
Megalitul ne povestește că din tot ce-a fost și-a mai rămas din megalomanie. Așa și cu D-na Stâncă, o Dumnezee a muierilor înțelese ca neveste, soții ale celor ce le-au devenit soți, ce și-a tăiat unghia degetului mic de la picior, imediat după sfatul Înțeleptelor din ceas de miazăzi, de la Polul Vracilor și a lăsat-o la voia Întâmplării. Ea ales să facă una cu pământul, simbolul muieresc aflat la polul opus.

Știți bancul cu dacii? Cu regele dac? Ăla mă, la care se prezentau supușii cu daruri și osanale:
* rege, eu vin din țara moților, ti-am adus mânz și barză;
*rege, eu vin din țara sibiului, ți-am adus brânză și varză;
*rege, eu vin de la rovine, ți-am adus viezure și jder;
*rege, eu miss nume de cod alice, din țara minunilor, cu nume de cod constanta, ți-am adus mazăre și pizdă.


vineri, 23 august 2013

Aventurile lui habar n-am

Am un bagaj foarte ușor de cunoștințe în ale științelor naturii. Și nu, drăcovenia aia din vârful dealului, nu-i a mea!



joi, 22 august 2013

Denis, nu Bulă!

Tâmpit nume mi-am ales! Auzi, Ani, să mă cheme ca pe timp...La mulți ani in sus, la mulți ani in jos, la mulți ani în stânga, la mulți ani in dreapta.
Eu nu știu pe a cui ușă a închis-o Dumnezeu când a deschis-o pe a mea, pentru că de la un timp, când cu guns, când cu roses, imi suna la ușă tot soiul de cautători ai celei de-a heavens door. Deci mare bătaie de cap am avut până să mă prind că parola de acces este "adevărat vă spun vouă, nu vă cunosc pe voi" :)



miercuri, 21 august 2013

Apă și sare



“This is Sparta!” Tricoul astfel inscripționat era purtat de un bătrânel ce trăgea dupa el coșul zilnic de cumpărături. Ce bine, zic! Ce bine că atunci când este satisfăcută sau măcar având certitudinea unei promisiuni cu împlinire in viitorul foarte apropiat, într-atât de apropiat încât poate fi numit imediat, foamea fiziologică stinge setea de cunoaștere.
Oare bătânelul acela știa ce semnificație are textul de pe tricoul lui? Și dacă știa, a înțeles el, oare, că suntem toți victime ale unor sforăieli scriitoricești? L-aș fi intrebat, măcar așa, de amorul artei și din dorința de a-mi alunga moartea care îmi cam punea la încercare capacitatea de a mă plictisi de viață, dar m-am reținut. M-am reținut fiindca oricum nu îmi mai păsa.
Dacă senzația inițiala de greața pe care o căpătasem măncănd prune nespălate și viermănoase și care, în urma eforturilor de izbăvire pe care le făcusem odată ce îmi conștientizasem păcatul, nu s-ar fi transformat in poftă pentru cornulețe cu rahat, mi-ar fi fost absolut indiferent.
Absolut indiferent faptul ca sunt un animal de companie, un pet al Morții, personajul principal din jocul tamagotchi cu care Moartea iși petrece veșnicia. Nici nu ma lasă, nici nu mă ia. Doar se joacă cu mine.
N-am mai plâns, mi-am jurat ca decât sa mai vărs o lacrimă, mai bine mor. Asta a avut asupra lacrimilor mele un efect alchimic. Le-a transformat in gloante oarbe îndreptate catre toți băieții deștepți și toate fetele deștepte din politică:
4-6 dovlecei potriviți;
1 kg de fasole grasă, galbenă, fără boabe mari;
1 kg de roșii pentru salată;
1 kg de prune bune;
3 morcovi, 3 pătrunjei, 3 păstârnaci;
1 kg de ardei gras;
2 japoneze.
Ca să nu I se aplece Morții de la atâta carne. De tun.

luni, 19 august 2013

Râs



Știți scena din “Exorcism of Emily Rose” când, cu tunete si fulgere, întreaga legiune de demoni s-a pogorât asupra ei? Eh, mie mi s-a întâmplat să văd scena pe viu, pe cand mă întorceam din vizita de la Hierapolis, Pamukkale, piscina Cleopatrei si ce draci am mai vizitat eu pîn Turcia. Poanta e că filmul l-am văzut abia la mai bine de un an de când Legiunea mi-a prezentat onorul. Probabil că au complotat cu Universul ca să văd filmul fiindcă și-au pierdut răbdarea până să mă las impresionată de demonstrația lor de forță, mizând pe rezultatul efectelor speciale ale cinematografiei.
Ce să zic, sunt extrema cealaltă a prostiei omenești! Oricâte droburi de sare mi-au cazut în cap, eu mi-am văzut de ale mele si de drum. Mi-am amintit de faza asta acum câteva zile, pe când călcam rufe și la televizor Fuego povestea că în timp ce se afla cu prietenii la un picnic s-a iscat din senin o furtună, ocazie cu care a zărit-o printre nori pe Fecioară, că dintre toți doar el a vazut-o si că de când a vazut-o, i-a mers bine in carieră.
Na, Domnilor, nădăjduiesc că din moment ce m-ați văzut, nu m-ați văzut degeaba :)