vineri, 31 ianuarie 2014

ALEE

In Cismigiu si la Palat a nins cu fulgi de forma perfectiunii cristaline. Cred ca ninge cu gand de aristocrat rus, Amiral din Armata Alba ce navigheaza cu nava lui pe cer senin, ca Absolem. Sau poate ca sunt fulgi de Serafima, strabunica pe care, desi nu am cunoscut-o niciodata, m-a ales sa-i fiu nora, sa-i ning pe muzica si vers de oci ciornaie. Numai ca eu afona fiind, am proiectat de jos in sus, scena de final din gara pentru doi :)

joi, 30 ianuarie 2014

Dedicatie

As fi putut sa jur ca am ochi caprui, dar in capul meu s-a fracturat ideea de culoare, in clipa cand mi-am vazut in oglinga mintii, zambetul pe care ceafa mea il zambea de la o ureche la alta. ~rui-ul acela precis ca era numai sufixul de la albastrui. Asa am vazut in dimineata aceasta, pe cand priveam prin geamul autobuzului, la stratul bleu de zapada asezata pe o tufa de evergreen :) Si cand ma gandesc ca eu cautam de nebuna spotul albastru pe la cutiile postale. Mare tampita mai sunt. Colosala! Ideea mea de buna vecinatate este una si aceeasi, dar nu oricui ma dedic. Si nu oricand :)
In fine, ieri am avut draci si eu cand am draci, ma lupt cu mine insami sa nu mi-i risipesc pe oameni nevinovati. Si atunci il iau la pumni metaforici pe insusi Dumnezeu. Auzi Domnule, "nici nu ierti, nici nu dai cu parul" e o abureala de tot rasul! Deci ori ierti, ierti, ori nu te limitezi la a darama acoperisul teatrului evreiesc de stat, dar ii astupi si gura  lui Morgenstern! Eu asa as face, daca as fi, dar nu sunt. Si atunci fac si eu ce pot. Vorba Adei, "Iti arat Ca pot, iti arat capot!". Sau, mai bine, iarta evreiesc si darama, te rog frumos, teatrul de stat.
Deci nu, da? Iti place comedia, am inteles. Hai sa-ti zic un banc sec: azi, in troleul 86 mirosea a dulceata de visine pe foc. Nu ma intreba nici cum ajuns acolo, nici ce cautam, ca nu-ti spun.


miercuri, 29 ianuarie 2014

Jardin sous la neige

"Jardin sous la neige" este codul roşu ce va rămâne în istoria zilei de azi, ca fiind ziua când am luat şi am dat bani şi iar am luat şi iar am dat şi am luat bani. Tu cum ţi-ai petrecut ziua de azi?

 

marți, 28 ianuarie 2014

Materie

Discuţia pe care am avut-o ieri cu un necunoscut, mi-a amintit de scena din "Vizitatorii", scena în care, cu ocazia teleportării lor în timp, nobilul îşi risipea materia în cristal, iar mojicul în fecale (îmi foarte displace acest cuvânt). Astfel mi s-a revelat adevărul principiului după care a fost gândită să lucreze arma atomică cu rază selectivă de acţiune: chimia, desigur, lăudat fie Carbonul!

luni, 27 ianuarie 2014

A locaţie

Adeseori m-am întrebat "ce caut eu aici". Nu dintotdeauna, ci acum, mai la bătrâneţe. Ultima oară când mi  s-a întâmplat, întrebarea mi-a luat tot trupul la întrebări şi mi-a ieşit pe obraz, ca o lacrimă atunci când îţi plângi pe ascuns de milă. Mi-a picat la picioare şi le-a ordonat acestora să o urmeze. Am ajuns într-o intersecţie goală. Ultima.
-Ei, ce cauţi aici? m-a întrebat lacrima.
Nu ştiu, dar încerc să găsesc răspunsul. Il simt în mâinile mele. În palma stângă scrie că "Sunt a cincea elementă însărcinată cu a şaptea spiţă de la bicicletă şi cu cârma de la hidrobicicletă. In total, 13".
"Vă rog să trageţi pe dreapta!" am ordonat cvartetului de corzi, imediat dupa ce mi-am văzut-o pe a mea. Aveţi o coardă neacordată şi un dezacord în corzi. Noroc cu coarda sensibilă :)

duminică, 26 ianuarie 2014

Z, de la zăpadă

Aşa, acum ca tocmai am dus la bun sfârşit problema fiscalitaţii într-un mod absolut propriu şi personal, despre care refuz să vorbesc şi parafrazând vorba culeasă din popor aleasă, conform căreia să nu-ţi dea Dumnezeu mai mult decât poţi să duci, îi doresc Bugetarului Suprem să mă ducă pe moa. Măcar de acasă până în centru. Să văd dacă îl ţine. Sau până unde :)



sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Titlu

Într-o binecuvântată zi a primei luni din anul pe care îl trăim, mi-am dat cuvântul la Primăria sectorului 6. Aşa le-am şi scris, că mesajul acela nu este nici petiţie, nici sesizare, nici reclamaţie şi nici propunere, ci este cuvântul unui om simplu, al unui om obişnuit, unul dintre oamenii ce în limbaj de specialitate, pot fi recunoscuţi ca fiind contribuabili. De fapt, una dintre...
Le-am scris ce am avut de spus şi în final am precizat faptul că nu aştept răspuns, deoarece nu cuvântul lor îmi lipsea, ci fapta. Şi totuşi, un semn de la ei am primit. De fapt, de la unul :)
A început cu o invitaţie. Eram invitată să apreciez pagina de facebook a Primăriei sectorului şase. Mă gândeam să-l întreb pe cel ce m-a contactat ( da, da, un el, deoarece dacă ar fi fost o ea, mi-ar fi aruncat cuvântul la recycle bin) de ce aş aprecia eu Primăria Sectorului 6? De ce? De ce nu! În definitiv există o geamănă a spiritesei critice (SC), (SA) spiritesa apreciativă, căreia îi place şi e oricând bucuroasă să se întâlnească cu spiritul ludic, Ludic :)

He, he "la început a fost cuvântul". Aiurea, abia acum se scrie.

vineri, 24 ianuarie 2014

U

Azi se unesc princi patele. Ups, tocmai le-am despărţit. Într-un zâmbet princiar :) Rămâne problema patelor, de fapt a celor care au o problema cu pate-ul. Cu un accent despre care nu ştiu exact decât că, conform unor surse de top secret, "Accentul grav este, din punct de vedere tipografic, o răsfrângere a accentului ascuțit".
OK, româneşte vorbind, cine are un disconfort de bună vecinătate la pat(e), să sune în miazănoapte la d-l F.
D-l F. este un tip misterios care posedă nişte proprietăţi paranormale ce ţin de alfabet.




joi, 23 ianuarie 2014

Joy, 23

1. E cu bomba atomică cu rază selectivă de acţiune :)
2. E cu cele bune, ce încep să se adune.
3. E cu şi despre noi.



miercuri, 22 ianuarie 2014

Provocator :)






"Agamemnon a fost un luptator agresiv si nu peste mult timp s-a afirmat ca fiind cel mai puternic sef de osti din Grecia". Oameni care au schimbat lumea. Rodney Castleden :)
Asta de pe facebook. De pe youtube e aceasta :)



marți, 21 ianuarie 2014

CNP

Sunt un cetăţean jucător şi jucăuş. Îmi place să pariez până la ultimul euro pe viaţă. Pe viaţa viaţă şi pe viaţa în cetate. Rareori joc la cacialma şi numai cu moartea. Am jucat odată şi am vazut de ce sunt în stare. Mai bine nu. Mai bine mă autocenzurez. Iau de la viaţă fiecare cent pe care moartea mă lasă, ca un părinte înţelegător şi foarte răbdător, să-l câştig, ştiind că din partida asta unica învingătoare va ieşi ea. Ea, da, la genul feminin. Stă scris în coada mea numerică personală. De fapt, în cap :)
Iubesc melodia asta.



luni, 20 ianuarie 2014

Cea mai tristă zi

Cum mi-am petrecut eu cea mai tristă zi din an. Am facut un pic de fapte bune, despre care prefer să nu vorbesc, de teamă ca nu cumva sa rămână nepedepsite. Deja sunt pregătită sufleteşte să încasez răsplata.
Nu contează. Important este că seara m-am dedulcit cu două pahare de vin roze care m-au ajutat să văd viaţa în ton cu lumina poţiunii. Recunosc, trei :)
Afară plouă.




duminică, 19 ianuarie 2014

Bis

Cu riscul de a mă repeta, o casieră este o femeie care căsuieşte într-o casă. Am promis asta cândva, pe Splaiul Independenţei  :)
Mă cam încearcă primăvara :))



sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Acasă



Pentru că atunci când eşti fericit rişti să-ţi placă orice tonterie.  Dar asta nu este o tonterie, e cât se poate de reală. Am auzit-o la radio şi mi-a plăcut, tocmai pentru ca am recunoscut-o ca fiind „de-a mea” :). Nu am prins începutul, dar finalul mi-a readus zâmbetul pe faţă, zâmbetul pe care mi-l ascunsesem de frică. De frica de a nu se transforma în rictus. Într-o seară, la casierie. După ce au plecat toţi iar eu mă căutam privind în oglinda ferestrei. M-am văzut dansând :) 
Cică familia prezidenţială Numărul Unu în lume, la o masă, într-un loc intim şi rafinat....am uitat ce voiam să povestesc :)




joi, 16 ianuarie 2014

Vals

Mi-e teamă că cei ce ştiu vor face, în final, un pas înapoi şi le vor lăsa celor ce cunosc, spaţiu să valseze. Da, despre spaţiu vorbim, deoarece cu privire la timp ne-am pus deja de acord :)


Step

E drept ca nimeni nu-i perfect. Unii sunt perfectul simplu, alţii mai mult ca perfectul. De aceea zic. Iar ceea ce voi face de NU vor pricepe, este ca voi aduce un sacrificiu Zeului Mentosan pentru a-mi îndeplini dorinţa de a deschide la parter un spaţiu de joaca pentru copii, o gradiniţă cu orar prelungit. Ştiţi voi aia cu "lăsaţi copiii..." şi aia cu "sacrificiul". E imposibil să nu le ştiţi, că doar le ştiţi pe toate.
Sacrificiul se va materializa într-o donaţie substanţială constând în trompete, tobe şi vuvuzele. Ah, şi o sorcovă!
Waka, waka!


un, doi, trei, un, doi trei...:)

duminică, 12 ianuarie 2014

Grade



“OLE!”, am strigat. “Epic fail, atât am de spus referitor la reacţia dumneavoastră. Ah, şi încă ceva!
Vă rog să luaţi aminte la modul cum vă adresaţi uneia dintre finanţatorii dvs. în particular, şi a sistemului unde v-aţi încadrat, în general. Nu am fost niciodata bugetară. Am muncit de m-am spetit şi am produs valoare, plus valoare în societate şi prin beneficul acţiunilor întreprinse, beneficiu. Iată motivul pentru care mă consider nu numai calificată, dar şi îndreptăţită să intocmesc analize de cost, să trag concluzii şi nu neapărat să emit judecaţi, dar să-mi declar intoleranţa faţă de preţul de cost al profitorului”.

PS. Dacă nu pricepeţi unde şi cum de au putut fi cuprinşi cei 2(doi) metri de indian şef în 1,65 m de femeie aflată in prag de 50 de ani, trebuie să ştiţi ca diferenţa de înălţime şi masă musculară, s-au dus în proeminenţe. În principal în ţâţe.
You don't know, Jack :)


sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Urban



Am deschis ochii. I-am deschis aşa, cât cepele. Ce naiba, dormeam bine. Nu visasem nimic şi nu sunase ceasul. Şi atunci? Din camera cealaltă auzeam recitând un vers de singurătate. Din cealaltă cameră cealaltă, auzeam melodia pe versurile unei promisiuni înspăimântător de fade, de aţoase, de uscate. Dintr-o cealaltă cameră  auzeam cum bâzâie un cooler. O luase razna, semn că unitatea se supraîncălzise de la atâta transfer de date. Mi-a amintit de centrifuga de la prima mea maşină de spălat, pe care am primit-o în anii 80.
În cea de-a patra şi ultima cealaltă cameră, se negocia preţul ori poate valoarea unui azi, a unui aici, a unui acum.
Nu-mi amintesc nimic de o zi de aziacumaici. Îmi amintesc de o zi de sâmbătă, îmi amintesc de o zi de samba, îmi amintesc de o zi de doi, de a doua, dar nu-mi amintesc nimic de azi. Trebuie neapărat să-mi fabric o amintire. Musai. Must have.
“Mulţi au fost, puţini au rămas”. Aceasta este semnificaţia ţăruşei însângerate şi a bobului de cafea din Piaţa Revoluţiei, la un pic de 24 de  h de la r.
 râu, răţuşcă, rămurică.